luni, 30 septembrie 2013

Avem nevoie de NOI !


Într-o seară friguroasă de toamnă, în inima Parcului Dendrologic Simeria, Syncreto ne-a încălzit sufletele cu NOI ! Ei și natura ne-au arătat că sufletele se pot hrăni cu artă. Am simțit fiecare bătaie a inimiilor care au fost acolo și fiecare mișcare a frunzelor.
A fost o seară pe care nu o pot uita.
De ce căutăm în întuneric o lumină care să ne călăuzească pașii când putem aprinde sufletele noastre ca să ne luminăm calea? Avem tot ce ne trebuie foarte aproape, nu trebuie să căutăm departe. Ne avem pe NOI!
Syncreto, natura și OAMENII au reușit să-mi spună asta.

"Ce mă surprinde cel mai mult la umanitate? Omul. Își sacrifică sănătatea pentru a face bani. Apoi își sacrifică banii pentru a-și recupera sănătatea. Apoi este atât de nerăbdător cu gândul la viitor încât nu se bucură de prezent. Rezultatul este că nu trăiește în prezent, dar nici în viitor. Trăiește de parcă n-ar muri niciodată și apoi moare fără să fi trăit." - Dalai Lama

Vă mulțumesc că ați fost alături de inimile noastre !

luni, 23 septembrie 2013

Arde

Deschid foarte rar televizorul, de obicei citesc publicațiile online ale ziarelor naționale sau locale și ascult trei posturi de radio în mașină. Chiar și așa nu am reușit să mă feresc de subiectele arzătoare din ultima perioadă. Salvați Roșia Montană și câinii vagabonzi. Din punctul meu de vedere aceste subiecte sunt atât de discutate încât și-au pierdut esența. Nu știu și nici nu vreau să aflu dacă au mai păstrat ceva din ideea inițială, dar știu ca deja, cel puțin în aparență, nu mai este vorba strict de Roșia Montană și nici despre câinii vagabonzi, e vorba de ceea ce trebuia să se întâmple de mult timp: DEȘTEPTAREA TINERILOR.

Sunt de partea celor care știu pentru ce ies în stradă și în același timp sunt de partea celor care au un plan, care oferă o alternativă și nu doar strigă "NU VREM AȘA". Eu am încercat să privesc de afară ceea ce se întâmplă și am observat următoarele:
Roșia Montană:
- nu vrem să distrugeți mediul
- nu vrem să ne scoateți aurul pe care l-am primit moștenire și care trebuie să ajungă la urmași
- vrem locuri de muncă pentru cei de acolo
Câini vagabonzi:
- nu-i omorâți, sunt ființe cu suflet mare
- vrem siguranță în orașe și avem bani să rezolvam problema (se discuta de milioane de euro/an pentru ecarisaj)

Eu propun o soluție. Să luăm toți câinii vagabonzi din fiecare oraș unde sunt probleme cu ei, impreună cu bugetele alocate pentru ecarisaj și să-i ducem la Roșia Montană. Sunt vreo 300 de oameni care ar putea avea grijă de ei, oameni fără loc de muncă. Așa nu omorâm câinii, oamenii de acolo vor avea salarii, natura va rămâne așa cum vrem, la fel și aurul și o să știm unde se "pierd" banii alocați pentru ecarisaj.
Nu-i așa ca e hilar? O soluție copilărească la o situație creată de oameni maturi.

luni, 9 septembrie 2013

Gânduri de început

Poezie, muzică, soare și oameni minunați, așa pot descrie pe scurt primul eveniment cultural desfășurat în Parcul Dendrologic Simeria.
Parcul Dendrologic Simeria(Arboretumul Simeria) este oaza nostră de liniște, este locul de unde nu mai poți pleca dacă ajungi. Cu toate lipsurile lui reușește de fiecare dată, când îi calci pragul, să te arunce într-o lume în care nu te mai poți gândi la grijile de zi cu zi. Este locul în care toți suntem aproape de noi înșine și de ceilalți. Pentru noi, Grupul voluntar de sprijin al Arboretumului, acest monument al naturii a devenit "casa de duminică". Fără plimbarea duminicală săptămâna e mai greu de suportat și parcă prea lungă. Noi, Grupul voluntar de sprijin al Arboretumului, încercăm să-i completăm lipsurile și să-l prezentăm oamenilor așa cum este el. Este un loc pe care trebuie să-l vezi măcar o dată-n viață și e păcat să existe oameni care nu au auzit de el niciodată.
Spectacolul din seara zilei de 8 septembrie 2013 a fost o primăvară de toamnă, un început luminos pentru acest loc. Am încercat să aducem tot ceea ce e important pentru noi toți în fața dumneavoastră, a publicului. Am început timid, cu pași mici, să readucem în lumină valorile vieții. Gabriel Bota spune că noi "căutăm ceea ce nu știm că poate fi găsit pentru că nu știm să ne obișnuim cu ceea ce avem". În seara spectacolului am descoperit că avem deja în noi natura, poezia, muzica, liniștea și prietenii. Toate astea nu pot aduce decât bucurie pură. Mai sunt lucruri pe care trebuie să le descoperim și pentru asta avem nevoie de ajutorul lor, al oamenilor care au descoperit deja ce e important pentru ei. În acest spectacol au fost ei, Gabriel Bota, Petra Balu, Alex Negriuc și Ovidiu Marc, cei care ne-au ajutat să căutăm puțin în noi. Mai sunt mulți cei care au descoperit în ei ceea ce căutau în alte locuri și vor veni și ei în altă seară să ne descopere părțile pe care, cu sau fără știință, le ascundem în suflet. O să ieșim de fiecare dată din viața noastră să putem intra din nou cu mai multă sete de noi.
Vă mai rețin atenția cu ceea ce am primit de la fratele meu Gabriel Bota într-o seară, într-un timp în care nu mai găseam nimic în mine:
"Pt Ovidiu
Cu drag şi admiraţie !
În acest volum vei găsi
ceea ce nu ştiai că trebuie
căutat !
Mulțumesc !
06.10.2012
Cluj-Napoca"

Nu ați descoperit totul, vă așteptăm și la următoarele căutări !

Foto: Cătă Tibori